Pagină web realizată în program pentru crearea site-uri, WebWave.

   1 Iunie vine, în fiecare an, cu baloane colorate, dulciuri și râsete de copii. Dar dincolo de festivități, această zi este și o invitație — una profund personală — de a ne întoarce privirea spre copilul care am fost și, poate, spre cel pe care l-am uitat.

   Pentru că adevărul este că acel copil încă trăiește în tine. Îți vorbește în clipele de nesiguranță, când te simți nevăzut sau neiubit. Îți șoptește în momentele de bucurie autentică. Și uneori, te strigă cu disperare în relațiile tale, în reacțiile tale, în alegerile pe care nu le înțelegi nici tu.
Copilul interior: o realitate psihologică, nu o metaforă poetică
   În activitatea mea la cabinet, am întâlnit adulți de toate vârstele — părinți, profesioniști de succes, oameni curajoși, frumoși, dar care poartă în ei un copil rănit.

   Nu e doar o imagine simbolică: copilul interior este suma amintirilor emoționale, a mesajelor pe care le-am primit (sau nu le-am primit) în primii ani de viață.

    Copilul din tine îți amintește:
- Dacă ai fost iubit pentru cine erai sau pentru ce făceai.
- Dacă ai fost ascultat sau doar tolerat.
- Dacă ți s-a spus „te iert”, „îmi pare rău”, „te văd”, „ești destul”.
De ce contează asta azi, când ești adult?
   Pentru că acel copil din tine îți influențează relația cu copilul tău.
Fără să vrei, riști să transmiți mai departe aceleași răni, aceleași tipare.

Sau — și aici e partea frumoasă — poți alege conștient să le vindeci.

Poți învăța să:
- Nu mai ceri de la copilul tău ceea ce ție ți-a lipsit.
- Îl vezi pe el, nu doar pe tine mic în oglindă.
- Fii prezent, chiar dacă părinții tăi nu au știut cum.
Cum începem? Cu un gest simplu, dar profund: recunoașterea
   Te invit, azi, să te uiți în oglindă — nu ca adultul obosit, îngrijorat, pe fugă. Ci ca acel copil care ai fost.

   Privește-te în ochi și întreabă-te:

Ce ai fi avut nevoie să auzi când erai copil?
Ce ți-a lipsit și ce ai primit cu adevărat?
Ce poți oferi acum, copilului tău — sau copilului din tine?
Copiii  au nevoie de parinti vindecați, nu perfecți
   Nu exista parinti perfecti, dar exista parinti constienti!
    Poate cel mai mare cadou pe care il doreste un copil  de 1 Iunie nu este o jucărie, ci un spațiu de siguranță emoțională, în care copilul  să fie văzut, iubit și auzit — așa cum poate n-am fost noi.

   Iar dacă uneori ți-e greu, respiră. Întoarce-te către tine cu blândețe.
   Pentru că acolo, în adâncul ochilor tăi obosiți, copilul tău interior încă te privește. Și încă speră.
🎈 Gând de final
Dacă acest articol a atins o 
coardă sensibilă, distribuie-l mai departe.
S-ar putea să ajungă exact acolo unde e nevoie de el — la un părinte obosit, la un adult care se caută sau la un copil interior care merită, în sfârșit, să fie auzit.
                                                                                       Moana Elena -Psiholog clinician

Articole din această categorie